MENIU 

 

Prima pagină

Maramureş

Baia Mare

Program

Comisia

Lot

Organizatori

Sponsori

Subiecte

Rezultate

Imagini

 

 

Realizat de:

Coroiu Mircea

mdcoroiu@yahoo.com

004.0757.042.574

http://www.mdcoroiu.ro

 

Judeţul Maramureş

Data publicării: 27.04.2015

Data ultimei actualizări: 02.05.2013

 

Prefectura Judeţului Maramureş. Dată în folosinţă în anul 1969, această clădire este cea mai reprezentativă construcţie modernă din Baia Mare. Păstrând specificul arhitecturii tradiţionale maramureşene, proiectanţii au conceput soluţii constructive originale, bazate pe utilizarea elementelor de beton îmbinate cu materiale locale durabile ca: plăci de andezit, travertin de Cărpiniş, piatră cioplită şi tablă din cupru.

În prezent, în această clădire funcţionează:

Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş

Web: http://www.prefecturamaramures.ro/

Consiliul Judeţean Maramureş

Web: http://www.cjmaramures.ro/

Monumentul de la Moisei. La şosea, pe dreapta în direcţia de mers Vişeu de Sus - Borşa, la ieşirea din localitate, pe un tapşan mai ridicat, se înalţă ansamblul sculptural închinat memoriei celor 29 de patrioţi maramureşeni ucişi de horthyşti în toamna anului 1944. Monumentul, operă a artistului Vida Gheza, este format din 12 stâlpi de veghe - siluete stilizate şi o lespede sanctuar.

Web: http://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Moisei

Cimitirul vesel din Săpânţa a fost, pentru mai mult de 50 de ani, creaţia sculptorului Stan Pătraş, artist de prestigiu în domeniul arhitectural, tradiţie moştenită în generaţia sa din tată în fiu. La început el a sculptat în jur de 10 cruci pe an. Metoda muncii sale s-a păstrat şi în ziua de astăzi. Lemnul de stejar a constituit pentru Pătraş materialul ideal pentru sculptură, el rămânând şi în societatea contemporană martorul elementelor specifice ale culturii: motivele geometrice precum şi basorelieful. Culoarea albastră ataşată acestor creaţii originale este un simbol al speranţei şi al libertăţii. În 1934 Pătraş a început să scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea cuprindeau un scurt poem scris la persoana întâi, înţesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii respective, nelipsind însă... erorile de scriere. Se remarcă de asemenea caracterul filozofic al creaţiei sale unde se observă o antiteză între relativitatea morţii şi caracterul dinamic al vieţii, argumentul principal sugerat fiind evadarea din neant prin artă. Întreaga viaţă a satului este în strânsă legătură cu acest cimitir. Întreaga populaţie a Săpânţei, de la păstori, fermieri şi pădurari la doctori şi muzicieni a păstrat de-a lungul timpului vii tradiţiile şi obiceiurile sacre ale comunităţii având o contribuţie majoră la dezvoltarea culturii şi a conştiinţei naţionale, a memoriei colective, creându-se astfel o atmosferă veselă şi nu în ultimul rând o nouă concepţie asupra existenţei pe fondul melodios al imnului vieţii. Spiritul creativ al lui Stan Ioan Pătraş a făcut ca acest monument al Săpânţei, Cimitirul Vesel, să fie şi astăzi un vestigiu al culturii şi civilizaţiei româneşti. Continuatorul tradiţiei lui Pătraş este acum Dumitru Pop. Născut într-o familie săracă, el a studiat cu Pătraş încă de când avea nouă ani, petrecându-şi vacanţele sculptând în miniatură cruci şi fresce. Având o vocaţie deosebită pentru şcoală, el a studiat un timp la Timişoara, întorcându-se apoi în Săpânţa în 1977, după moartea lui Stan Ion Pătraş, trăind şi desfăşurându-şi activitatea în umbra maestrului său, locuind de asemenea şi în casa acestuia.

Web: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Vesel_din_Săpânţa

Mănăstirea Ortodoxă Sf. Ana de la Rohia. Mănăstirea Sfânta Ana Rohia este situată în Ţara Lăpuşului, la cca. 50 km de oraşul Baia Mare şi 43 km de oraşul Dej, în hotarul satului Rohia, ce aparţine administrativ de oraşul Târgu Lăpuş, în mijlocul unui codru de fag şi stejar, pe coama unei coline ce poartă numele Dealul viei, la o altitudine de aproximativ 500m. Începuturile mănăstirii sunt legate de persoana preotului ortodox român Nicolae Gherman (1877-1959), paroh în satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, deal pe care se găseşte aşezată mănăstirea. Preotul ctitor a zidit mănăstirea în memoria fiicei sale, copila Anuţa, pe care a pierdut-o, fiind chemată la Domnul în noiembrie 1922, la vârsta de numai 10 anişori. Această fetiţă s-a făcut un binevestitor al voii Domnului căci, nopţi de-a rândul, copila îi apărea în vis tatălui ei, rugându-l să construiască, o casă Maicii Domnului în Dealul Viei din hotarul Rohiei. La început îndureratul părinte tăinuia în inima sa visele, până când, într-o zi o femeie credinciosă, Floarea lui Ilie, a venit la el şi i-a spus: Părinte de ce nu asculţi glasul lui Dumnezeu, care-ţi porunceşte prin copila Anuţa, să faci casa Maicii Domnului în Dealul Viei? Nedumerit părintele o întreabă - ce casă să fac Maicii Domnului? la care femeia i-a răspuns - Mănăstire să faci, părinte! în acel moment părintele Nicolae şi-a dat seama că este vorba de o hotărâre divină şi, cuprins de o linişte sufletească, s-a hotărât să construiască o mănăstire în amintirea copilei sale şi pentru mângâierea credincioşilor din aceste părţi. Sprijinit de consătenii săi, părintele hotărăşte ridicarea Sfintei Mănăstiri într-o poiană numită la stejarul lui Pintea unde, potrivit obiceiului a fost înfiptă o cruce. Peste câteva zile, însă, constată uimiţi că crucea pe care o aşezaseră în poiană nu mai era la locul ei, ci se află în altă parte, tocmai pe pintenul dealului pe o stâncă. Bănuind că o mână răuvoitoare a săvârşit această mutare, crucea a fost adusă şi asezată la locul ei, iar un credincios, pe nume Alexandru Pop, a rămas de pază peste noapte. Seara târziu când a început să ningă, credinciosul s-a întors acasă. A doua zi, de dimineaţă, când a ajuns acolo, deşi nu era nici o urmă pe zăpada proaspăt căzută, crucea nu era la locul ei ci a fost din nou găsită pe locul unde se află actuala biserică a mănăstirii.

Web: http://www.manastirea-rohia.ro/

Mănăstirea Ortodoxă Soborul Sfinţilor Apostoli de la Bârsana. Aparţinând de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, Mănăstirea Soborul Sfinţilor Apostoli din Bârsana este situată la 22 de km sud-est de municipiul Sighetu Marmaţiei, la ieşirea din Bârsana, spre podul Slătioarei, unde spaţiile dumbrăvilor largi ale Izei se strâmtează, spre localitatea Strâmtura, fiind cel mai strâmt vad al Izei. De la kilometrul 17 al Drumului Judeţean 186, trecând pe sub o frumoasă poartă maramureşeană, se răsuceşte în sus aleea care duce lin spre mănăstire.

Web: http://www.manastireabarsana.ro/

Bisericile de Lemn din Maramureş sunt exemple remarcabile de arhicetură ortodoxă foarte bine conservate cu influenţe ortodoxe şi gotice. Bisericele demonstrează un mare nivel de maturitate artistică şi meşteşugărească: sunt înguste, înalte, construite din buşteni având turnuri caracteristice cu unul sau două acoperişuri din şindrilă. Pereţii bisericilor sunt în general construiţi din buşteni de stejar aşezaţi orizontal. Sunt expresii excepţionale ale moştenirii culturale ale acestei minunate arii muntoase din nordul României şi din acest motiv 8 din aceste biserici au fost incluse în Patrimoniul Mondial Al UNESCO în 1999. Bisericile din Maramureş, natura înconjurătoare, oamenii locurilor sunt conectaţi spiritual şi au păstrat această legatură unică până în ziua de astăzi. Câteva dintre aceste biserici în ordine: Bârsana, Bogdan Vodă, Borşa, Botiza, Budeşti - Josani, Budeşti - Susani, Călineşti - Căieni, Călineşti - Susani, Corneşti, Cupşeni - Sfinţii Arhangheli, Cupşeni - Sfântul Ilie, Deseşti, Fereşti, Hărniceşti, Ieud - Deal, Ieud - Şes, Lăpuş, Mănăstirea, Plopiş, Poienile de sub Munte, Poienile Izei, Rogoz, Rona de Jos, Rozavlea, Săliştea de Sus, Sârbi - Josani, Sârbi - Susani, Sat Şugatag, Şieu, Şurdeşti, Valea Stejarului.

Mocăniţa de la Vişeu de Sus. Din anul 1932 CFF Vişeu de Sus funcţionează aproape fără întrerupere. De luni până sâmbătă, trenurile de producţie transportă buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a lemnului din Vişeu de Sus. CFF Vişeu de Sus este singura din Europa care încă mai este folosită pentru transportul lemnului. Astăzi circulă din mai până în octombrie, în mod regulat, trenuri cu abur pentru turişti şi iubitori de căi ferate. Programul de funcţionare şi tarifele le puteti găsi în mersul trenurilor.

Web: http://www.cffviseu.ro

Presa locală

- Graiul Maramureşului: http://www.graiul.ro/

- Glasul Maramureşului: http://www.glasul.ro/

- Informaţia zilei: http://www.informatia-zilei.ro/mm/

- eMaramureş: http://www.emaramures.ro/

- Gazeta de Maramureş: http://www.gazetademaramures.ro/

 

2013, Copyright CMD & ISJMM. All rights reserved.