Academicianul Grigore C. Moisil (n.
10.I.1906 in Tulcea - Romania, d. 21.V.1973 in Otawa - Canada)
Grigore
Moisil, Grigri, cum il alinta mama lui, se dovedeste foarte repede a fi
un copil
de o inteligenta neobisnuita, de
o curiozitate niciodata satisfacuta. Ambii parinti, dar mai ales mama,
s-au ocupat de la inceput de orientarea copilului lor mai mare. Mama l-a
invatat pe copil intai sa socoteasca, apoi sa citeasca si sa scrie:
Si mama, ca si tata, spune Grigore Moisil in 1969, profesori fiind,
stiau ca materia de invatatura de care se loveste elevul si care poate
sa-i faciliteze libera alegere a meseriei este matematica. Exista pe
atunci o retinere fata de matematica, a foarte multor elevi. Mama, mai
ales, a incercat sa ma faca sa inteleg mai intai matematica, gandirea
matematica, si sa ma faca sa cred ca matematica nu e grea.
Studiile
universitare le-a
efectuat la Facultatea de Stiinte din Bucuresti, dupa care si-a
continuat pregatirea la Paris (1930-1931, 1932) si Roma (1931-1932).
Profesor la Catedra de Calcul diferential ai integral de la
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi (din 1939), Grigore C. Moisil a
inaugurat primul curs de Algebra moderna tinut la o universitate
romaneasca. Chemat in 1942, la Universitatea din Bucuresti, a predat
Analiza matematica si Logica matematica, la Facultatea de Stiinte,
ulterior dupa reforma invatamantului din anul 1948, la Facultatea de
Matematica si Fizica, cursuri de Algebra. A fost sef de sector pentru
Algebra aplicata la Institutul de Matematica al Academiei si ambasador
al Romaniei in Turcia (1946-1949). In anul 1949 este ales presedinte al
Societatii de Matematica din Romania si se preocupa multi ani pentru
raspandirea matematicii in randul tineretului. Din anul 1955 participa
in strainatate prin cursuri, seminarii, conferinte, congrese, comitete,
la viata internationala in diverse tari ale lumii: Anglia, Belgia,
Canada, Bulgaria, Cehoslovacia, Elvetia, Franta, Finlanda, RDG, RFG,
Grecia, Italia, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Polonia, Suedia, Turcia,
Ungaria, URSS, SUA.
In
octombrie 1965 devine seful
catedrei de Masini de Calcul de
la Facultatea de Matematica si Mecanica unde preda Capitole Speciale de
Masini de Calcul si Teoria Programarii. In februarie 1962 a infiintat si
organizat Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti (CCUB) avand
misiunea de pregatire a profesorilor si specialistilor in utilizarea
calculatoarelor, ulterior fiind numit director onorific. S-a preocupat
ca in anul 1969, Centrul de calcul al Universitatii din Bucuresti sa
primeasca un calculator american IBM 360/30 (in acea vreme, dupa 4 ani
de la aparitie, acesta costa 500.000$). Cu acest calculator s-au
instruit multe generatii de studenti (pana in anul 1975, cand a aparut
calculatorul romanesc Felix C-256). Sub conducerea lui Gr. C. Moisil,
Centrul de Calcul al Universitatii din Bucuresti a organizat cursuri,
cicluri de lectii si conferinte pentru matematicieni, ingineri si
economisti, iar ulterior pentru istorici, lingvisti, arheologi, artisti
plastici, muzicieni. Prin aparitia calculatorului, si-a dat seama de
aplicatiile matematicii in economie, in stiintele umaniste, in istorie,
arheologie, muzica, in grafica, in medicina si biologie.
Profesorul Gr. C. Moisil a avut contributii
remarcabile la
dezvoltarea informaticii in Romania si la formarea primelor generatii de
informaticieni. Grigore C. Moisil a adus o contributie insemnata la
introducerea si folosirea primelor masini electronice de calcul in tara
noastra. A publicat lucrari in domeniile analizei matematice, algebrei,
logicii matematice, geometriei, mecanicii. Deosebit de valoroase sunt
contributiile aduse de Grigore C. Moisil in domeniul teoriei algebrice a
mecanismelor automate. A elaborat metode noi de analiza si sinteza a
automatelor finite, precum si o teorie structurala a acestora. A
introdus algebre numite de el lukasiewicziene trivalente si polivalente
si le-a intrebuintat in logica si in studiul circuitelor de comutatie.
Pentru aceste contributii, post-mortem, in anul 1996, Gr. C. Moisil a
primit Computer
Pioneer Award al IEEE Computer Society (premiul
"For polyvalent logic switching circuits" a fost inmanat printr-o
ceremonie la Guvernul Romaniei, in anul 1998, sotiei sale Viorica Moisil).
A
fost membru al unor prestigioase foruri stiintifice straine: Academia de
Stiinte din Bologna, Academia de Stiinte din Messina, Academia Polona de Stiinte, Institutul International de Filosofie din Paris, Asociatia de
Logica Simbolica din Oslo. A obtinut titlul de Doctor
Honoris Causa al
Academiei de Stiinte din Bratislava. Grigore C. Moisil este academician
din 1948,
adica chiar de la reorganizarea acestui inalt for stiintific al tarii
noastre. A fost membru titular al Academiei de Stiinte din Romania. A
devenit presedintele Societatii de stiinte matematice din tara noastra.
Grigore Moisil a fost de asemenea membru in prezidiul Academiei; a fost
presedinte al Comisie de automatizare precum si presedinte al Comisiei
de cibernetica de pe langa prezidiul Academiei. In august 1964, i s-a
acordat prin decret titlul de "Om de stiinta emerit"; fiind Laureat al
Premiului de Stat. Gr. C. Moisil a publicat peste 300 lucrari
stiintifice si 19 carti.
Lucrari importante elaborate de
Grigore C. Moisil: La mecanique analytique des systemes continus (1929),
Logique modale (1942), Introducere in algebra (1954), Teoria algebrica a
mecanismelor automate (1959), Circuite cu tranzistori (2 vol. 1961 -
1962), Elemente de logica matematica si teoria multimilor (1968),
Theorie structurelle des automates finis (1967), Lectii despre logica
rationamentului nuantat (aparuta postum in 1975).
Din ideile,
maximele, cugetarile si
nesecatul umor al
acestui mare om...
- Dusmanii se recruteaza dintre prieteni.
- Unei teoreme i se poate imputa ca ar fi falsa, dar nu i se poate
permite sa fie sterila.
- Sunt teoreme asemeni bijuteriilor de familie: se transmit, dar nu se
poarta niciodata.
- Nu vom incerca sa fim consecventi; ne vom margini sa fim logici.
- Logica ne da mijloace de a insufla altora convingeri pe care nu le
avem.
- Matematica va fi limba latina a viitorului, obligatorie pentru toti
oamenii de stiinta. Tocmai pentru ca matematica permite accelerarea
maxima a circulatiei ideilor stiintifice.
- Fiecare barbat are nevoie de o amanta! Nevasta crede ca el e la amanta,
amanta crede ca e la nevasta, si asa, el poate sa sada linistit in
biblioteca sa citeasca!
- Tot ce e gandire corecta este sau matematica sau susceptibila de
matematizare.
- Foarte curand oamenii se vor imparti in doua categorii: oameni batrani
si oameni care stiu sa lucreze la calculator. El
nu a fost niciodata batran!
- Spre deosebire de vin, stiinta nu trebuie lasata sa se invecheasca.
- Invatand matematica, inveti sa gandesti!
- Idealul de fericire? Sa traiesc printre oameni care judeca corect.
- Sunt colectionar. Imi plac gandurile vechi, uzate, cu zimti rosi ca o
moneda antica. Imi plac sentimentele vechi, parfumate si tari ca un vin
de rasa. Imi plac vorbele vechi, sonore ca o vioara ofilita.
- La un examen oral se decide sa pice un student care era paralel cu
algebra. Acesta, furios pe profesor, il injura printre dinti, in drum
spre iesirea din sala de examen: Sa ma pupi in fund! suiera studentul
catre Moisil. Profesorul aude si il intoarce din drum pe tanar. Il
cheama inapoi la catedra si, in fata intregii asistente, il saruta
parinteste pe varful capului. Dupa care, spontan, ii da urmatoarea
replica geniala: Sa-i spui lui taica-tau ca te-am pupat unde ai vrut tu!
Grigore C. Moisil reuseste sa ramana permanent in actualitatea noastra
stiintifica, sa fie o figura vie a stiintei romanesti, sa insufleteasca
si astazi avanturile celor care il iau ca exemplu si indrumator in lupta
lor pentru afirmare.
|